Saturday, June 18, 2016

Curriculum vitae Virgiliu Z. TEODORESCU

Curriculum vitae Virgiliu Z. TEODORESCU
A
M-am născut în Bucureşti la 26 aprilie 1936. Părinţi Lucia şi Zamfir Teodorescu.
Studiile primare, secundare şi universitare le-am făcut în Bucureşti în perioada anilor 1943-1959: clasele I-IV la Şcoala „Sf. Andrei” (1943-1947); clasa I-a de gimnaziu la Liceul „Gheorghe Şincai” (1947-1948); clasele VI-VII la şcoala generală nr. 11 „Tabaci”(1948-1950); clasele VIII-XI la liceul de băieţi nr. 5 „Gheorghe Şincai” (1950-1954); Facultatea de istorie în cadrul Universităţii Bucureşti, specialitatea Istorie Veche şi Arheologie, facultativ Etnografie (1954-1959); cursurile post universitare (1976-1977). Pregătire în domeniile: istorie veche, arheologie, etnologie, muzeografie, biblioteconomie, fotografie.
Activitate profesională exercitată din 1 septembrie 1959-31 martie 1999 în calitate de: profesor la Şcoala generală Sultana 1959-1960, muzeograf la Muzeul raional Olteniţa 1960, director de bibliotecă raională Olteniţa 1960-1962, bibliograf principal la Biblioteca Regională Bucureşti 1962-1963, muzeograf, muzeograf principal / în statul de funcţiuni arhivist, arhivist principal/ la Muzeul Arhivelor 1964-1984, arhivist principal, inspector de specialitate 1985-1991, şef serviciu Valorificare şi Publicaţii 1991-1992, director la Arhivele Statului 1992-1993, expert până la pensionare, profesor la Facultatea de Arhivistică 1992-2002.
Succinte date biografice referitoare la Virgiliu Z, Teodorescu ca cercetător şi publicist în domeniul istoriei dar şi ca artist plastic se regăsesc în:
a) Virgiliu Z. Teodorescu, Pe urmele lui Mihail Eminescu, Bucureşti, 2000, p. 78-79 (Mărturisire).
b) Ibidem, Întru cinstirea lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, Editura Economică, colecţia „Divertis”, Bucureşti, 2004, p. 171-173 (Mărturisire).
c) ibidem, Un parc centenar – PARCUL CAROL I, Editor: Muzeul Municipiului Bucureşti, Bucureşti, 2007, 686 p., inclusiv planşele cu ilustraţii. La p. 91-94.
d) Cataloagele celor 25 expoziţii personale de artă decorativă realizată în tehnica mozaicului, abordând ca teme: simbolurile heraldice, portrete de domnitori şi predilect flora.

a) Premiile dobândite pentru activitatea profesională în domeniul cercetării istoriei:
1) „George Potra”, acordat în cadrul Fundaţiei „Magazin Istoric” pentru cercetarea istoriei Capitalei.
2) „Omnia”, acordat de Ministerul de Interne pentru ansamblul activităţii desfăşurată.
b) Premiile dobândite pentru creaţia artistică în domeniul artei decorative – mozaic:
1) premii acordate la nivel de municipiu Bucureşti.
2) Premiul II în cadrul competiţiei la nivel naţional „Cântarea României”.
c) Premiile acordate în anii studenţiei şi activităţii profesionale pentru fotografie.
B
Pe parcursul anilor am publicat: vezi: Memoriu de activitate publicistică.
Menţionez că cele 10 cărţi şi 156 de studii sunt elaborate pe baza documentării în fondurile şi colecţiile Arhivelor Naţionale, informaţii coroborate cu cele consemnate în publicaţiile timpului.
Constatând insuficienţa referinţelor la artiştilor plastici (cei din „eşalonul doi”), predilect sculptori, creatori în prima jumătate al secolului al XX-lea, am întreprins o acţiune de documentare care mi-a permis publicarea în periodice de specialitate a unor studii evocatoare ale personalităţilor şi creaţiilor lor. Menţionez în acest sens: Artur Verona (pictor), Dionisie Eclesiarhul (miniaturist), Antim Ivireanul (miniaturist), Paul Molda (pictor, restaurator de pictură parietală), Ioan C. Dimitriu-Bârlad (sculptor), Ioan Schmidt-Faur (sculptor), Nicolae Tonitza (pictor), Dumitru Măţăuanu (sculptor), Radu Moga (sculptor), Lidya Kotzebue (sculptor), Mihai Onofrei (sculptor), Ioan Iordănescu (sculptor), Emil W. Becker (sculptor), Oscar Spaethe (sculptor), Niţă Anghelescu (pictor), Constantin Brâncuşi (sculptor), Vasile I. Parisescu (pictor), Constantin Baraschi (sculptor), Vasile Vasiliu-Falti (sculptor), Ion Murariu (pictor), Alexandru Ciucurencu (pictor), Gheorghe Stănescu (sculptor), Constantin Bălăcescu (sculptor), V.V. Răşcanu (turnător în metal al operelor de artă), George Dimitriu (sculptor), Theodor Burcă (sculptor).
Am acordat atenţie monumentelor de for public cercetând şi publicând studii despre geneza şi menirea lor. O atenţie specială am acordat-o celor dispărute din forul public ca urmare a vicisitudinilor istorice.
În cele 440 articole am abordat variatele probleme în domeniul cercetării istoriei culturii şi predilect al monumentelor de for public.
Cele 26 recenzii mi-au oferit posibilitatea de a analiza o serie de publicaţii care, prin conţinut, fac referinţă la domeniile ce-mi sunt în atenţie.
Ca muzeograf am organizat, atât în incinta Muzeului Arhivelor (1964-1984), cât şi în alte spaţii din Bucureşti şi alte localităţi, circa 40 de expoziţii documentare, abordând o diversitate de teme, evocând trecutul istoric al neamului românesc. În presa de specialitate, ca şi în cea cotidiană am publicat articole referitoare la temele tratate. O deosebită satisfacţie am înregistrat în anul 1966 când două evenimente mi-au oferit prilejul să fiu organizatorul a două mari expoziţii cu caracter naţional: 1) iunie-iulie Expoziţia „Putna 500 de la Suceava care a evocat declanşarea lucrărilor din 1466 şi care s-au finalizat prin edificarea ansamblului monahal de la Putna. 2) septembrie La Năsăud ExpoziţiaCentenar George Coşbuc” dedicată împlinirii a 100 de ani de la naşterea poetului.
La finalul carierei ca profesor, specialitatea muzeografie, istoria culturii, am predat (1993-2002) studenţilor din cadrul Facultăţii de Arhivistică din cadrul Academiei de Poliţie „Alecsandru Ioan I Cuza” noţiunile necesare înţelegerii mesajului unei expoziţii precum şi a modului de organizare şi prezentare a acesteia. Menţionez că pe parcursul anilor de activitate la Muzeul Arhivelor am avut prilejul să împărtăşesc colegial cunoştinţe de muzeografie celor care se aflau la reciclări în Capitală din reţeaua muzeelor de istorie din ţară.
Documentarea celor 40 de ani de activitate profesională s-a concretizat în constituirea de plicuri care reunesc informaţii referitoare la persoane (subiecţii sau creatori de artă plastică), localităţi, având în forul public simboluri ale cinstirii unor evenimente sau personalităţi. În prezent procedez la finalizarea încorporării acestor informaţii în memoria calculatorului, urmând ca acest „tezaur” să intre în „zestrea” unor arhive şi biblioteci ca înregistrări pe C.D., în condiţiile unor interesaţi sponsori în susţinerea unui asemenea program.
În calitate de conferenţiar am avut şi am în continuare satisfacţia de a aduce la cunoştinţa auditorului informaţii, care, provenind din tezaurul arhivistic, coroborate cu cele încorporate în diverse publicaţii, oferă posibilitatea înţelegerii unor evenimente, conturează profilul moral al unor iluştri înaintaşi, fără a plăti tributul unor interpretări conjuncturale dictate de contemporaneitate.
Pe parcursul anilor am desfăşurat în timpul „liber” şi activitatea de ghid de munte în anii 1956-1964 şi de autocar în anii 1964-1978, prilejuri de prezentare a plaiurilor României, pornind de la menţionata documentare şi preocupare a evocării trecutului neamului românesc, a monumentelor ce le cinstesc faptele iluştrilor înaintaşi. Pentru mine a fost o misiune care m-a obligat la a cunoaşte pentru a prezenta şi altora cele dobândite. Alte momente mi-au oferit prilejul de a prezenta pentru diverse colective trasee din Capitală şi din ţară (turul literar al Bucureştilor, turul Necropolei Capitalei).
În prezent particip la sesiunile organizate de muzee şi public, atât în presa de specialitate cu profil istoric, cât şi în periodicele: „Downtown magazine”, „Meku” /cu pseudonimul Gilredo Virotescu/ şi pregătesc pentru tipar volumele care vor încorpora documentarea referitoare la Monumente. Volumul I fiind finalizat urmează de a fi preluat pentru editare în situaţia dobândirii unei sponsorizări.
Pentru documentarea cercetătorilor preocupaţi de Monumentele cinstirii Eroilor în anii 2006-2007 am răspuns apelului şi am pus gratuit la dispoziţia Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor C.D. conţinând circa 2000 p. ce oferă pentru fiecare localitate, personalitate (Erou sau artist plastic) mărturii concludente care să permită cunoaşterea genezei, evoluţiei respectivelor simboluri. Din păcate oculte interese au blocat editarea promisă.
                                               C
În completarea relatări referitoare la activităţile desfăşurate în decursul anilor redau şi cele incluse în nota redactată pentru a dobândii de la Guvernul României - Ministerul Culturii şi Cultelor Legitimaţia nr. 0520 de acces gratuit al pensionarilor din cultură, eliberată la 06-04-2004:
 - Ca elev de şcoală primară am răspuns de biblioteca clasei, prilej de familiarizare cu organizarea unei bibliotecii.
 - Ca elev de liceu am desfăşurat voluntar activităţi de clasificare zecimală a cărţilor în cadrul Bibliotecii Populare „A. Toma” de pe str. Lânăriei.
 - În vacanţele studenţeşti am participat la cercetările etnografice de pe valea Moldovei şi a Bistriţei făcând parte din colectivul îndrumat de prof. univ. Romulus Vuia, Ioan Vlăduţiu şi dr. Romulus Vulcănescu, având conducerea unei echipe care studia momentele fundamentale ale vieţii omului: naşterea cu botezul, căsătoria şi moartea.
 - Am participat la săpăturile arheologice de pe şantierele: Păcuiul lui Soare (prof. dr. docent Ion Nestor şi dr. Petre Diaconu), mănăstirea Slatina (conf. dr. Vlad Zirra), biserica Colţea (dr. docent Dinu Rosetti), depistările pe terenul din jurul Capitalei din zonele Pantelimon, Ciurel, Roşu, Pisc, Vitan-Bârzeşti, Pipera (prof. Ion Ionaşcu).
 - Constituirea unui început de muzeu şcolar la Şcoala generală din satul Sultana, comuna Coconi, azi Mănăstirea, cu materialele predilect din perimetrul staţiunii neolitice „Sultana”, anterior parţial cercetată sistematic de către prof. Ion Andrieşescu.
 - Am desfăşurat activitate de muzeograf în cadrul Muzeului raional Olteniţa, inclusiv participând la săpăturile de la Coconi (dr. Nicolae Constantinescu), Mitreni-Coada Lupului (dr. Sebastian Morinţ), depistările de documente referitoare la zonele localităţilor Sultana, Căscioarele, Radovanu ş.a. care au condus la cercetări sistematice ulterioare.
 - Activitatea organizatorică din cadrul Bibliotecii raionale Olteniţa în calitate de bibliotecar şef, director, pentru completarea patrimoniului, apoi de bibliograf principal în cadrul Bibliotecii Regionale Bucureşti cu responsabilităţi metodologice în raioanele Alexandria, Videle, Călăraşi, Slobozia, inclusiv de predare a cursurilor de biblioteconomie, clasificare zecimală, întocmiri de bibliografii pe diverse teme, inclusiv calendarele aniversărilor, comemorărilor anuale.
 - Din luna martie 1964 şi până în 1984 am răspuns de întreaga activitate din cadrul Muzeului Arhivelor, la sediu, realizând circa 40 de expoziţii, medalioane temporare, organizând variate manifestări culturale.
 - Concomitent am fost prezent în terţe unităţi din Bucureşti şi în ţară cu expuneri cu temă istorică şi organizând, printre altele, expoziţiile de amploare națională „Putna 500” la Suceava şi Centenar „George Coşbuc” la Năsăud (ambele în anul 1966).
- Un loc aparte l-au avut ciclurile de manifestări din cadrul Casei de Cultură a M.A.I., Cercul Militar Naţional (C.C.A.), Universitatea Populară, Bucureşti.
- În cadrul ansamblului istoric Mihai Vodă am întreprins o permanentă supraveghere a tuturor întâmplătoarelor săpături efectuate cu rol de intervenţie la reţelele subterane, având prilejul de a remarca diversele metamorfoze ale zonei. În pivniţa de pe latura de vest a ansamblului, împreună cu dr. Voica Puşcaşu am întreprins sondaje pentru a cunoaşte prefacerile din perimetrul respectiv. Pentru situl arheologic „Vatra Dacică” am căutat să asigur protecţia şi prezentarea cuvenită. Erau treptele care urmau să conducă la totala valorificare a ansamblului ca „Centru Naţional Mihai Viteazul”, năzuinţă pentru anii 1989-2001, moment al împlinirii a 400 de ani de la domnia unificatorului de neam şi ţară. A urmat translatarea a ceea ce s-a putut salva şi dinamitarea restului, inclusiv a Palatului Muzeului Arhivelor.
 - Colaborări cu televiziunea şi cinematografia, în calitate de consultant ştiinţific, la realizarea unor filme, abordând teme în care documentele, monumentele au fost prezenţe dominate. Din cele multe amintesc filmul T.V. „Aurul Pergamentelor”, pentru televiziunea japoneză, precum şi filmul „Putna 500”, realizat cu regizorii Octav Ioniţă şi Sergiu Huzum de la Studioul cinematografic „Alexandru Sahia” / semnând Ion Teodorescu/.
 - Colaborări cu Radiodifuziunea în cadrul unor emisiuni culturale.
 - Au fost anii când experienţa dobândită a fost împărtăşită şi mai tinerilor muzeografi prezenţi la cursurile din cadrul Centrului de Perfecţionare a personalului muzeelor din ţară.
 - După 1990 am colaborat la organizarea unor expoziţii de amploare, atât în reţeaua Arhivelor Naţionale, cât şi la Muzeul Naţional de Istorie, Palatul Parlamentului.
 - În decursul deceniilor am participat la sesiunile muzeelor din ţară cu comunicări abordând teme referitoare la geneza şi evoluţia monumentelor de for public, prin care am valorificat mărturiile trecutului, predilect pe bază a documentării în arhive.
 - Pentru cunoaşterea aspectelor referitoare la această problemă, plecând de la constatarea că monumentul de for public este deseori eronat prezentat ca atribuire de autor, an al realizării, moment al dezvelirii, evoluţia în timp, inclusiv dispariţia din diverse motive, am procedat la o depistare în arhive, coroborată şi cu cea din biblioteci, ajungând să realizez pentru fiecare subiect (autor sau temă) şi localitate o evidenţă, acum în curs de integrare în calculator, devenind o enciclopedie tematică care, sper, va oferi în viitor utile informaţii celui care doreşte să cunoască cine şi când o anumită temă a fost abordată.
-          - În anii 1964-1978 am realizat o colaborare cu organele de turism ale Capitalei (O.N.T apoi I.T.H.R), atât în calitate de ghid de autocar, cât şi de formator de noi ghizi.
-          - După 1985, în calitate de inspector metodist, am acordat o atenţie deosebită acţiunilor de valorificare, modul de organizare a bibliotecilor din reţeaua arhivelor, posibilităţi de documentare ale cercetătorilor la sălile de studiu.
 - O acţiune de amploare cu care mi-am finalizat cariera în Arhivele Naţionale a fost organizarea expoziţiei menită a evoca „Revoluţia de la 1848-1849 pe teritoriul românesc” care a fost concepută ca o expoziţie itinerantă pentru a fi prezentată în diverse oraşe din Germania, vernisajul acesteia având loc în luna ianuarie 1999 la sediul Arhivelor Federale de la Koblentz.
-          - Ca membru al Comisiei din cadrul Academie Române, având ca preocupare Istoria oraşelor din România, am fost ales membru în comitetul de coordonare a acesteia, participând la viaţa organizatorică şi la sesiunile de comunicări cu teme predilect tangente cu preocupările mele: monumentele de for public.
-         - Pe parcursul anilor am elaborat o serie de studii care au menirea de a elucida aspecte referitoare la monumentele publice. O atenţie deosebită am acordat acelor artişti plastici, predilect sculptori din prima jumătate a secolului al XX-lea, care, din varii motive, au intrat nejustificat într-un con de umbră. Aceste preocupări pentru istoria culturii s-au concretizat în cele 10 cărţi, zeci de studii apărute în periodice de specialitate şi cele circa 440 de articole publicate în presa cotidiană.
-          - în anii 2000-2003 am fost cooptat în Comisia monumentelor de for public din cadrul Ministerului Culturi şi Cultelor.
-          - În calitate de cadru didactic, predând cursul de muzeografie la Facultatea de Arhivistică din Academia de Poliţie „Alecsandru Ioan I Cuza”, am oferit cursanţilor de la înfiinţarea facultăţii şi până în anul universitar 2002, atât noţiunile generale care sunt necesare, cât şi cele care constituie specificul „obiectului exponat” documentul în cadrul unei expoziţii.
-          - Pensionarea mi-a oferit posibilitatea, ca în limitele vârstei şi ale sănătăţii, să procedez la sistematizarea şi stocarea informaţiilor care-mi permite elaborarea lucrărilor referitoare la istoria monumentelor, susţinerea de conferinţe, tratând predilect teme de istoria culturii româneşti sau de evocare a unor evenimente ale calendarului anual. Cu un profund regret sunt conştient că cele care m-au pasionat în trecut şi actualmente nu sunt în concordanţă cu prefacerile „globalizării”, societatea românească fiind în mare măsură gata de a se debarasa de moştenirea trecutului fără o prealabilă atentă analiză.
 - În calitate de artist plastic, realizator de artă decorativă în tehnica mozaicului, în decursul ultimelor patru decenii, am participat la o serie de expoziţii colective, de grup şi am organizat 25 de expoziţii personale. Acestea au fost găzduire la Casa de Cultură a Ministerului de Interne, Casa Centrală a Armatei, Grădina Botanică, Sala Dalles, Pavilionul de expoziţii artistice din Parcul Herăstrău, Sala „Constantin Brâncuşi” din cadrul Palatului Parlamentului, Muzeele judeţene Sălaj şi Călăraşi. Am satisfacţia ca unele lucrări să fie integrate în spaţiile unor edificii ca Palatul Patriarhal al Bisericii Ortodoxe Române, Muzeul Grădinii Botanice din Bucureşti, Arhivele Naţionale, Direcţia judeţeană Botoşani, mănăstirile Pisiotta şi Crasna din jud. Prahova. Menţionez că în toate cazurile ofer ca donaţii asemenea lucrări. Concomitent o serie de lucrări se află la deţinători din ţară şi străinătate.
                                                                              D
Situaţia familiară: sunt căsătorit din anul 1955 cu Elisabeta Teodorescu, inginer textilist, actualmente pensionară.
Anii căsniciei ne-au oferit prilejul a creşte trei copii: Mihai Teodorescu, Ileana căsătorită Munteanu şi Ruxandra căsătorită Marin.
                                                           E
Proprietăţi: 1) apartamentul din blocul  D 13 pe care l-am achiziţionat în anul 1976.
2) locul de veci din cimitirul Cărămidarii de Jos pe care l-am moştenit şi la care în 2008 am realizat criptele necesare la ziua de apoi.
3) locul de veci al familiei Nicolae Teodorescu –Cremenari (cu multipli moştenitori) din cimitirul Bellu.
                                                           F
Încadrare politică: în anii copilăriei am purtat uniforma de străjer. În clasa I-a de liceu am fost membru al U.A.E.R.. În clasele gimnaziale am fost membru al organizaţiei de pionieri. În clasele superioare de liceu şi anii de facultate am fost membru al U.T.C. Din 1972 până în 1989 am fost membru al P.C.R. Nu am avut responsabilităţi pe linie de partid. Ulterior anului 1989 nu am făcut şi nu fac parte din nici un partid sau organizaţie cu caracter politic.
26 februarie 2009, Bucureşti.                
Prof. Virgiliu Z. Teodorescu
  Membru în comitetul de coordonare a Comisiei de Istoria Oraşelor din cadrul Academiei Române.
   Fost membru în Comisia Monumentelor de For Public din cadrul Ministerului Culturii şi al Cultelor.

Str. Aliorului nr. 2, blocul D13, scara 3, apartamentul 33, sectorul 4, Bucureşti, Oficiul Poştal 82, cod 041791
Romtelecom 021 684 70 02-//-R.D.S. 031 41 22 851  Mobil: 072 18 10 736
                               http: // virgiliuteodorescu.blogspot.com // e-mail: virgiliu.teodorescu@gmail.com



No comments: