Curriculum vitae Virgiliu Z.
TEODORESCU
A
M-am născut în Bucureşti la 26
aprilie 1936. Părinţi Lucia şi Zamfir Teodorescu.
Studiile primare, secundare şi
universitare le-am făcut în Bucureşti în perioada anilor 1943-1959: clasele
I-IV la Şcoala „Sf. Andrei” (1943-1947); clasa I-a de gimnaziu la Liceul „Gheorghe Şincai”
(1947-1948); clasele VI-VII la şcoala generală nr. 11 „Tabaci”(1948-1950);
clasele VIII-XI la liceul de băieţi nr. 5 „Gheorghe Şincai” (1950-1954);
Facultatea de istorie în cadrul Universităţii Bucureşti, specialitatea Istorie
Veche şi Arheologie, facultativ Etnografie (1954-1959); cursurile post
universitare (1976-1977). Pregătire în domeniile: istorie veche, arheologie,
etnologie, muzeografie, biblioteconomie, fotografie.
Activitate profesională
exercitată din 1 septembrie 1959-31 martie 1999 în calitate de: profesor la
Şcoala generală Sultana 1959-1960, muzeograf la Muzeul raional Olteniţa
1960, director de bibliotecă raională Olteniţa 1960-1962, bibliograf principal la Biblioteca Regională
Bucureşti 1962-1963, muzeograf, muzeograf principal / în statul de funcţiuni
arhivist, arhivist principal/ la Muzeul Arhivelor 1964-1984, arhivist principal,
inspector de specialitate 1985-1991, şef serviciu Valorificare şi Publicaţii
1991-1992, director la
Arhivele Statului 1992-1993, expert până la pensionare, profesor
la Facultatea
de Arhivistică 1992-2002.
Succinte date biografice referitoare la Virgiliu Z, Teodorescu
ca cercetător şi publicist în domeniul istoriei dar şi ca artist plastic se
regăsesc în:
a) Virgiliu Z.
Teodorescu, Pe urmele lui Mihail Eminescu, Bucureşti, 2000, p. 78-79 (Mărturisire).
b) Ibidem, Întru cinstirea lui Ştefan cel Mare şi
Sfânt, Editura Economică, colecţia „Divertis”, Bucureşti, 2004, p. 171-173
(Mărturisire).
c) ibidem, Un
parc centenar – PARCUL CAROL I,
Editor: Muzeul Municipiului Bucureşti, Bucureşti, 2007, 686 p., inclusiv
planşele cu ilustraţii. La p. 91-94.
d) Cataloagele celor 25 expoziţii
personale de artă decorativă realizată în tehnica mozaicului, abordând ca teme:
simbolurile heraldice, portrete de domnitori şi predilect flora.
a) Premiile dobândite
pentru activitatea profesională în domeniul cercetării istoriei:
1) „George Potra”, acordat în cadrul Fundaţiei „Magazin Istoric” pentru
cercetarea istoriei Capitalei.
2) „Omnia”, acordat de Ministerul de Interne pentru ansamblul activităţii
desfăşurată.
b) Premiile dobândite
pentru creaţia artistică în domeniul artei decorative – mozaic:
1) premii acordate la nivel de
municipiu Bucureşti.
2) Premiul II în cadrul competiţiei la nivel naţional „Cântarea
României”.
c) Premiile acordate în
anii studenţiei şi activităţii profesionale pentru fotografie.
B
Pe parcursul anilor am
publicat: vezi: Memoriu de
activitate publicistică.
Menţionez că cele 10 cărţi şi 156
de studii sunt elaborate pe baza documentării în fondurile şi colecţiile Arhivelor
Naţionale, informaţii coroborate cu cele consemnate în publicaţiile timpului.
Constatând insuficienţa
referinţelor la artiştilor plastici (cei din „eşalonul doi”), predilect
sculptori, creatori în prima jumătate al secolului al XX-lea, am întreprins o
acţiune de documentare care mi-a permis publicarea în periodice de specialitate
a unor studii evocatoare ale personalităţilor şi creaţiilor lor. Menţionez în
acest sens: Artur Verona (pictor), Dionisie Eclesiarhul (miniaturist), Antim Ivireanul (miniaturist), Paul Molda (pictor, restaurator de
pictură parietală), Ioan C.
Dimitriu-Bârlad (sculptor), Ioan
Schmidt-Faur (sculptor), Nicolae
Tonitza (pictor), Dumitru Măţăuanu
(sculptor), Radu Moga (sculptor), Lidya Kotzebue (sculptor), Mihai Onofrei (sculptor), Ioan Iordănescu (sculptor), Emil W. Becker (sculptor), Oscar Spaethe (sculptor), Niţă Anghelescu (pictor), Constantin Brâncuşi (sculptor), Vasile I. Parisescu (pictor), Constantin Baraschi (sculptor), Vasile Vasiliu-Falti (sculptor), Ion Murariu (pictor), Alexandru Ciucurencu (pictor), Gheorghe Stănescu (sculptor), Constantin Bălăcescu (sculptor), V.V. Răşcanu (turnător în metal al
operelor de artă), George Dimitriu
(sculptor), Theodor Burcă (sculptor).
Am acordat atenţie monumentelor
de for public cercetând şi publicând studii despre geneza şi menirea lor. O
atenţie specială am acordat-o celor dispărute din forul public ca urmare a
vicisitudinilor istorice.
În cele 440 articole am abordat
variatele probleme în domeniul cercetării istoriei culturii şi predilect al
monumentelor de for public.
Cele 26 recenzii mi-au oferit
posibilitatea de a analiza o serie de publicaţii care, prin conţinut, fac
referinţă la domeniile ce-mi sunt în atenţie.
Ca muzeograf am organizat, atât
în incinta Muzeului Arhivelor (1964-1984), cât şi în alte spaţii din Bucureşti
şi alte localităţi, circa 40 de expoziţii documentare, abordând o diversitate
de teme, evocând trecutul istoric al neamului românesc. În presa de
specialitate, ca şi în cea cotidiană am publicat articole referitoare la temele
tratate. O deosebită satisfacţie am înregistrat în anul 1966 când două
evenimente mi-au oferit prilejul să fiu organizatorul a două mari expoziţii cu
caracter naţional: 1) iunie-iulie
Expoziţia „Putna 500” de la
Suceava care a evocat declanşarea lucrărilor din 1466 şi care
s-au finalizat prin edificarea ansamblului monahal de la Putna. 2) septembrie
La Năsăud Expoziţia
„Centenar George Coşbuc” dedicată
împlinirii a 100 de ani de la naşterea poetului.
La finalul carierei ca profesor,
specialitatea muzeografie, istoria culturii, am predat (1993-2002) studenţilor
din cadrul Facultăţii de Arhivistică din cadrul Academiei de Poliţie
„Alecsandru Ioan I Cuza” noţiunile necesare înţelegerii mesajului unei
expoziţii precum şi a modului de organizare şi prezentare a acesteia. Menţionez
că pe parcursul anilor de activitate la Muzeul Arhivelor
am avut prilejul să împărtăşesc colegial cunoştinţe de muzeografie celor care
se aflau la reciclări în Capitală din reţeaua muzeelor de istorie din ţară.
Documentarea celor 40 de ani de
activitate profesională s-a concretizat în constituirea de plicuri care reunesc
informaţii referitoare la persoane (subiecţii sau creatori de artă plastică),
localităţi, având în forul public simboluri ale cinstirii unor evenimente sau personalităţi.
În prezent procedez la finalizarea încorporării acestor informaţii în memoria
calculatorului, urmând ca acest „tezaur” să intre în „zestrea” unor arhive şi
biblioteci ca înregistrări pe C.D., în condiţiile unor interesaţi sponsori în
susţinerea unui asemenea program.
În calitate de conferenţiar am
avut şi am în continuare satisfacţia de a aduce la cunoştinţa auditorului
informaţii, care, provenind din tezaurul arhivistic, coroborate cu cele
încorporate în diverse publicaţii, oferă posibilitatea înţelegerii unor
evenimente, conturează profilul moral al unor iluştri înaintaşi, fără a plăti
tributul unor interpretări conjuncturale dictate de contemporaneitate.
Pe parcursul anilor am desfăşurat
în timpul „liber” şi activitatea de ghid de munte în anii 1956-1964 şi de
autocar în anii 1964-1978, prilejuri de prezentare a plaiurilor României,
pornind de la menţionata documentare şi preocupare a evocării trecutului
neamului românesc, a monumentelor ce le cinstesc faptele iluştrilor înaintaşi.
Pentru mine a fost o misiune care m-a obligat la a cunoaşte pentru a prezenta
şi altora cele dobândite. Alte momente mi-au oferit prilejul de a prezenta
pentru diverse colective trasee din Capitală şi din ţară (turul literar al
Bucureştilor, turul Necropolei Capitalei).
În prezent particip la sesiunile
organizate de muzee şi public, atât în presa de specialitate cu profil istoric,
cât şi în periodicele: „Downtown magazine”, „Meku” /cu pseudonimul Gilredo Virotescu/ şi pregătesc pentru
tipar volumele care vor încorpora documentarea referitoare la Monumente. Volumul
I fiind finalizat urmează de a fi preluat pentru editare în situaţia dobândirii
unei sponsorizări.
Pentru documentarea
cercetătorilor preocupaţi de Monumentele cinstirii Eroilor în anii 2006-2007 am
răspuns apelului şi am pus gratuit la dispoziţia Oficiului Naţional pentru
Cultul Eroilor C.D. conţinând circa 2000 p. ce oferă pentru fiecare localitate,
personalitate (Erou sau artist plastic) mărturii concludente care să permită cunoaşterea
genezei, evoluţiei respectivelor simboluri. Din păcate oculte interese au
blocat editarea promisă.
C
În
completarea relatări referitoare la activităţile desfăşurate în decursul anilor
redau şi cele incluse în nota redactată pentru a dobândii de la Guvernul României
- Ministerul Culturii şi Cultelor Legitimaţia nr. 0520 de acces gratuit al
pensionarilor din cultură, eliberată la 06-04-2004:
- Ca elev de şcoală primară am răspuns de
biblioteca clasei, prilej de familiarizare cu organizarea unei bibliotecii.
- Ca elev de liceu am desfăşurat voluntar
activităţi de clasificare zecimală a cărţilor în cadrul Bibliotecii Populare
„A. Toma” de pe str. Lânăriei.
- În vacanţele studenţeşti am participat la
cercetările etnografice de pe valea Moldovei şi a Bistriţei făcând parte din
colectivul îndrumat de prof. univ. Romulus Vuia, Ioan Vlăduţiu şi dr. Romulus
Vulcănescu, având conducerea unei echipe care studia momentele fundamentale ale
vieţii omului: naşterea cu botezul, căsătoria şi moartea.
- Am participat la săpăturile arheologice de
pe şantierele: Păcuiul lui Soare (prof. dr. docent Ion Nestor şi dr. Petre
Diaconu), mănăstirea Slatina (conf. dr. Vlad Zirra), biserica Colţea (dr.
docent Dinu Rosetti), depistările pe terenul din jurul Capitalei din zonele
Pantelimon, Ciurel, Roşu, Pisc, Vitan-Bârzeşti, Pipera (prof. Ion Ionaşcu).
- Constituirea unui început de muzeu şcolar la
Şcoala generală din satul Sultana, comuna Coconi, azi Mănăstirea, cu
materialele predilect din perimetrul staţiunii neolitice „Sultana”, anterior
parţial cercetată sistematic de către prof. Ion Andrieşescu.
- Am desfăşurat activitate de muzeograf în
cadrul Muzeului raional Olteniţa, inclusiv participând la săpăturile de la Coconi (dr. Nicolae
Constantinescu), Mitreni-Coada Lupului (dr. Sebastian Morinţ), depistările de
documente referitoare la zonele localităţilor Sultana, Căscioarele, Radovanu
ş.a. care au condus la cercetări sistematice ulterioare.
- Activitatea organizatorică din cadrul
Bibliotecii raionale Olteniţa în calitate de bibliotecar şef, director, pentru
completarea patrimoniului, apoi de bibliograf principal în cadrul Bibliotecii
Regionale Bucureşti cu responsabilităţi metodologice în raioanele Alexandria,
Videle, Călăraşi, Slobozia, inclusiv de predare a cursurilor de
biblioteconomie, clasificare zecimală, întocmiri de bibliografii pe diverse
teme, inclusiv calendarele aniversărilor, comemorărilor anuale.
- Din luna martie 1964 şi până în 1984 am
răspuns de întreaga activitate din cadrul Muzeului Arhivelor, la sediu,
realizând circa 40 de expoziţii, medalioane temporare, organizând variate
manifestări culturale.
- Concomitent am fost prezent în terţe unităţi
din Bucureşti şi în ţară cu expuneri cu temă istorică şi organizând, printre
altele, expoziţiile de amploare națională „Putna 500” la Suceava şi Centenar „George
Coşbuc” la Năsăud (ambele în anul 1966).
- Un loc aparte l-au avut
ciclurile de manifestări din cadrul Casei de Cultură a M.A.I., Cercul Militar
Naţional (C.C.A.), Universitatea Populară, Bucureşti.
- În cadrul ansamblului istoric
Mihai Vodă am întreprins o permanentă supraveghere a tuturor întâmplătoarelor
săpături efectuate cu rol de intervenţie la reţelele subterane, având prilejul
de a remarca diversele metamorfoze ale zonei. În pivniţa de pe latura de vest a
ansamblului, împreună cu dr. Voica Puşcaşu am întreprins sondaje pentru a
cunoaşte prefacerile din perimetrul respectiv. Pentru situl arheologic „Vatra
Dacică” am căutat să asigur protecţia şi prezentarea cuvenită. Erau treptele
care urmau să conducă la totala valorificare a ansamblului ca „Centru Naţional
Mihai Viteazul”, năzuinţă pentru anii 1989-2001, moment al împlinirii a 400 de
ani de la domnia unificatorului de neam şi ţară. A urmat translatarea a ceea ce
s-a putut salva şi dinamitarea restului, inclusiv a Palatului Muzeului
Arhivelor.
- Colaborări cu televiziunea şi cinematografia,
în calitate de consultant ştiinţific, la realizarea unor filme, abordând teme
în care documentele, monumentele au fost prezenţe dominate. Din cele multe
amintesc filmul T.V. „Aurul Pergamentelor”, pentru televiziunea japoneză, precum
şi filmul „Putna 500”,
realizat cu regizorii Octav Ioniţă şi Sergiu Huzum de la Studioul cinematografic
„Alexandru Sahia” / semnând Ion Teodorescu/.
- Colaborări cu Radiodifuziunea în cadrul unor
emisiuni culturale.
- Au fost anii când experienţa dobândită a
fost împărtăşită şi mai tinerilor muzeografi prezenţi la cursurile din cadrul
Centrului de Perfecţionare a personalului muzeelor din ţară.
- După 1990 am colaborat la organizarea unor
expoziţii de amploare, atât în reţeaua Arhivelor Naţionale, cât şi la Muzeul Naţional de
Istorie, Palatul Parlamentului.
- În decursul deceniilor am participat la
sesiunile muzeelor din ţară cu comunicări abordând teme referitoare la geneza
şi evoluţia monumentelor de for public, prin care am valorificat mărturiile
trecutului, predilect pe bază a documentării în arhive.
- Pentru cunoaşterea aspectelor referitoare la
această problemă, plecând de la constatarea că monumentul de for public este deseori
eronat prezentat ca atribuire de autor, an al realizării, moment al dezvelirii,
evoluţia în timp, inclusiv dispariţia din diverse motive, am procedat la o
depistare în arhive, coroborată şi cu cea din biblioteci, ajungând să realizez
pentru fiecare subiect (autor sau temă) şi localitate o evidenţă, acum în curs
de integrare în calculator, devenind o enciclopedie tematică care, sper, va
oferi în viitor utile informaţii celui care doreşte să cunoască cine şi când o
anumită temă a fost abordată.
-
- În anii
1964-1978 am realizat o colaborare cu organele de turism ale Capitalei (O.N.T
apoi I.T.H.R), atât în calitate de ghid de autocar, cât şi de formator de noi
ghizi.
-
- După
1985, în calitate de inspector metodist, am acordat o atenţie deosebită
acţiunilor de valorificare, modul de organizare a bibliotecilor din reţeaua
arhivelor, posibilităţi de documentare ale cercetătorilor la sălile de studiu.
- O acţiune de amploare cu care mi-am
finalizat cariera în Arhivele Naţionale a fost organizarea expoziţiei menită a
evoca „Revoluţia de la 1848-1849 pe teritoriul românesc” care a fost concepută
ca o expoziţie itinerantă pentru a fi prezentată în diverse oraşe din Germania,
vernisajul acesteia având loc în luna ianuarie 1999 la sediul Arhivelor
Federale de la Koblentz.
-
- Ca
membru al Comisiei din cadrul Academie Române, având ca preocupare Istoria
oraşelor din România, am fost ales membru în comitetul de coordonare a
acesteia, participând la viaţa organizatorică şi la sesiunile de comunicări cu
teme predilect tangente cu preocupările mele: monumentele de for public.
-
- Pe parcursul anilor am elaborat o serie de
studii care au menirea de a elucida aspecte referitoare la monumentele publice.
O atenţie deosebită am acordat acelor artişti plastici, predilect sculptori din
prima jumătate a secolului al XX-lea, care, din varii motive, au intrat
nejustificat într-un con de umbră. Aceste preocupări pentru istoria culturii
s-au concretizat în cele 10 cărţi, zeci de studii apărute în periodice de
specialitate şi cele circa 440 de articole publicate în presa cotidiană.
-
- în anii
2000-2003 am fost cooptat în Comisia monumentelor de for public din cadrul
Ministerului Culturi şi Cultelor.
-
- În
calitate de cadru didactic, predând cursul de muzeografie la Facultatea de
Arhivistică din Academia de Poliţie „Alecsandru Ioan I Cuza”, am oferit
cursanţilor de la înfiinţarea facultăţii şi până în anul universitar 2002, atât
noţiunile generale care sunt necesare, cât şi cele care constituie specificul
„obiectului exponat” documentul în
cadrul unei expoziţii.
-
- Pensionarea
mi-a oferit posibilitatea, ca în limitele vârstei şi ale sănătăţii, să procedez
la sistematizarea şi stocarea informaţiilor care-mi permite elaborarea
lucrărilor referitoare la istoria monumentelor, susţinerea de conferinţe,
tratând predilect teme de istoria culturii româneşti sau de evocare a unor
evenimente ale calendarului anual. Cu un profund regret sunt conştient că cele
care m-au pasionat în trecut şi actualmente nu sunt în concordanţă cu
prefacerile „globalizării”, societatea românească fiind în mare măsură gata de
a se debarasa de moştenirea trecutului fără o prealabilă atentă analiză.
- În calitate de
artist plastic, realizator de artă decorativă în tehnica mozaicului, în
decursul ultimelor patru decenii, am participat la o serie de expoziţii colective,
de grup şi am organizat 25 de expoziţii personale. Acestea au fost găzduire la Casa de Cultură a
Ministerului de Interne, Casa Centrală a Armatei, Grădina Botanică, Sala
Dalles, Pavilionul de expoziţii artistice din Parcul Herăstrău, Sala „Constantin
Brâncuşi” din cadrul Palatului Parlamentului, Muzeele judeţene Sălaj şi
Călăraşi. Am satisfacţia ca unele lucrări să fie integrate în spaţiile unor
edificii ca Palatul Patriarhal al Bisericii Ortodoxe Române, Muzeul Grădinii
Botanice din Bucureşti, Arhivele Naţionale, Direcţia judeţeană Botoşani,
mănăstirile Pisiotta şi Crasna din jud. Prahova. Menţionez că în toate cazurile
ofer ca donaţii asemenea lucrări. Concomitent o serie de lucrări se află la
deţinători din ţară şi străinătate.
D
Situaţia familiară: sunt căsătorit din anul 1955 cu Elisabeta
Teodorescu, inginer textilist, actualmente pensionară.
Anii
căsniciei ne-au oferit prilejul a creşte trei copii: Mihai Teodorescu, Ileana
căsătorită Munteanu şi Ruxandra căsătorită Marin.
E
Proprietăţi: 1) apartamentul din blocul D 13 pe care l-am achiziţionat în anul 1976.
2)
locul de veci din cimitirul Cărămidarii de Jos pe care l-am moştenit şi la care
în 2008 am realizat criptele necesare la ziua de apoi.
3)
locul de veci al familiei Nicolae Teodorescu –Cremenari (cu multipli
moştenitori) din cimitirul Bellu.
F
Încadrare politică: în anii copilăriei am purtat uniforma de străjer. În
clasa I-a de liceu am fost membru al U.A.E.R.. În clasele gimnaziale am fost
membru al organizaţiei de pionieri. În clasele superioare de liceu şi anii de
facultate am fost membru al U.T.C. Din 1972 până în 1989 am fost membru al
P.C.R. Nu am avut responsabilităţi pe linie de partid. Ulterior anului 1989 nu
am făcut şi nu fac parte din nici un partid sau organizaţie cu caracter
politic.
26
februarie 2009, Bucureşti.
Prof. Virgiliu Z. Teodorescu
Membru în comitetul de coordonare a Comisiei de Istoria Oraşelor din
cadrul Academiei Române.
Fost membru în Comisia
Monumentelor de For Public din cadrul Ministerului Culturii şi al Cultelor.
Str. Aliorului nr. 2,
blocul D13, scara 3, apartamentul 33, sectorul 4, Bucureşti, Oficiul Poştal 82,
cod 041791
Romtelecom 021 684 70 02-//-R.D.S. 031 41 22 851 Mobil: 072 18 10 736